Păsările migratoare pleacă în septembrie: cum îți pregătești grădina și când montezi hrănitoarea

Răspuns rapid: în septembrie nu hrănești încă intensiv — natura oferă semințe, fructe și insecte din belșug. Este însă luna perfectă pentru pregătiri: cureți și repari hrănitoarea, lași apă proaspătă la dispoziție, păstrezi tufele cu fructe (soc, măceș, păducel) netunse și nu deranjezi stolurile care se adună pentru plecare. Hrănirea propriu-zisă începe de la sfârșitul lui octombrie sau la primele nopți cu îngheț și, odată începută, se continuă constant până în primăvară.

La mijlocul lui septembrie, cerul României e plin de mișcare: berzele au plecat deja în mare parte încă din august, rândunelele și lăstunii se strâng pe firele de curent în stoluri gălăgioase, iar în grădini apar musafiri de pasaj pe care nu-i vezi tot anul. E momentul ideal să te gândești cum arată curtea ta din perspectiva unei păsări.

Pe scurt

• Cine pleacă: rândunelele, lăstunii, berzele, prigoriile, sfrânciocii — insectivorele care nu au ce mânca iarna la noi.
• Cine rămâne: pițigoii, vrăbiile, cintezele, sticleții, mierlele, ciocănitorile, gaițele — clienții hrănitoarei tale de iarnă.
• Când montezi hrănitoarea: o cureți și o montezi în octombrie; hrănirea susținută începe la primul frig real, nu în septembrie.
• Apa e mai importantă decât hrana acum: un vas puțin adânc, spălat des, ajută și păsările de pasaj aflate în drum spre sud.
• Nu tunde tot: fructele de soc, măceș și păducel plus semințele florilor uscate sunt cămara naturală a toamnei.

Ce se întâmplă în septembrie pe cerul României

Migrația de toamnă nu e un eveniment, ci un proces care durează săptămâni. Rândunica (Hirundo rustica) și lăstunul de casă pleacă masiv în septembrie, pe măsură ce insectele zburătoare se împuținează. Berzele albe au plecat cele mai devreme — stolurile mari au trecut Bosforul încă de la sfârșitul lui august. Prigoriile și dumbrăvencile le urmează, iar până la jumătatea lui octombrie insectivorele stricte au părăsit țara.

În sens invers, din nordul Europei încep să coboare spre noi oaspeți de iarnă: mătăsari, cintezele de iarnă, unele specii de sturzi. Grădina ta poate fi punct de alimentare pentru ambele sensuri de circulație.

Ce faci în septembrie (și ce nu faci încă)

Fă acum:

• Curăță hrănitoarea veche cu apă fierbinte și o perie, eventual cu puțin oțet, apoi usuc-o complet. Resturile mucegăite din sezonul trecut sunt sursă de boli.
• Lasă un vas cu apă puțin adânc (2-4 cm), cu o piatră în mijloc pe post de „ponton". Schimbă apa la 1-2 zile.
• Amână curățenia generală: semințele de floarea-soarelui decorativă, echinaceea și scaieții uscați hrănesc sticleții toată toamna. Tufele cu fructe nu se tund acum.
• Fă stoc de semințe de calitate: semințele de floarea-soarelui negre sunt baza; se adaugă arahide nesărate și amestecuri fără boabe de umplutură.

Nu face:

• Nu începe hrănirea intensivă în septembrie. Păsările găsesc singure hrană variată, iar dependența timpurie de hrănitoare nu le ajută.
• Nu da pâine, resturi sărate sau prăjite — valabil tot anul. Pâinea umflă stomacul și nu hrănește.
• Nu deranja stolurile care înnoptează în stuf sau copaci înainte de plecare: au nevoie de odihnă pentru etapele lungi de zbor.

Când montezi hrănitoarea și cum o amplasezi corect

Regula practică pentru România: montezi hrănitoarea la sfârșitul lui octombrie, iar hrănirea devine constantă când temperaturile nocturne coboară spre zero. Din acel moment, continuitatea contează: păsările își includ hrănitoarea în traseul zilnic de hrănire și pierd timp și energie dacă o găsesc goală în zilele geroase.

Amplasare:

• la 1,5-2 metri înălțime, ferită de vânt;
• la cel puțin 2 metri de tufe dese din care poate ataca o pisică, dar nu în câmp complet deschis — păsările vor o cale de refugiu la 3-4 metri;
• ideal lângă fereastră doar dacă geamul are autocolante sau alte marcaje anticoliziune;
• departe de locul unde hrănești pisica sau câinele.

Ce pui în hrănitoare la primul frig

• Semințe de floarea-soarelui negre — acceptate de aproape toate speciile; varianta decojită lasă mai puțină mizerie.
• Arahide crude, nesărate — energie multă pentru pițigoi; iarna se pot oferi și în plase speciale.
• Slănină crudă, nesărată și neafumată — clasicul românesc pentru pițigoi, corect din punct de vedere nutrițional dacă e complet nesărată.
• Fulgi de ovăz, mere tăiate — pentru mierle și sturzi, pe o tavă joasă.

De evitat: orice e sărat, condimentat, prăjit, pâine, lapte, resturi de mâncare gătită.

Întrebări frecvente

Pot lăsa hrănitoarea montată tot anul? Poți, dar hrănirea susținută are sens de la sfârșitul toamnei până la începutul primăverii. Vara, hrănitoarea neîntreținută devine focar de infecții.

De ce nu vine nicio pasăre la hrănitoarea nouă? Ai răbdare 1-2 săptămâni: păsările descoperă sursele noi de hrană treptat, de regulă întâi pițigoii, apoi restul. Verifică și dacă locul nu e prea expus sau prea aproape de zone cu pisici.

Ce fac dacă găsesc o pasăre migratoare epuizată în curte? Pune-o într-o cutie de carton cu găuri, la întuneric și liniște, fără mâncare forțată, și contactează un centru de reabilitare a animalelor sălbatice sau un veterinar. Nu încerca să o „hrănești până își revine" — stresul suplimentar e adesea fatal.

Rândunelele care încă au pui în cuib în septembrie mai reușesc să plece? Ultimele serii de pui sunt în cursa contra cronometru; părinții pleacă imediat ce puii pot zbura pe distanțe lungi. Nu interveni la cuib — orice deranj le întârzie și mai mult plecarea.

Articol informativ. Pentru păsări rănite sau în dificultate, contactează un veterinar sau un centru autorizat de reabilitare a faunei sălbatice.